Mesaje de Despărțire

Mai tii minte cand mi-ai promis ca vei fi langa mine in momentele grele? Ca ma vei ridica de fiecare data cand ceilalti ma vor dobori la pamant, ca-mi vei readuce zambetul intr-o zi innorata si ca ma vei proteja de tot ce e rau? Mi-ai spus “suna-ma, sunt mereu acolo, neconditionat langa tine, chiar daca iubirea se spulbera, te sustin mereu din umbra”.

Nu ma mai astepta, nu ma mai intorc din drum, cand am fost langa tine m-ai ranit.

Astazi nu ma simt sufiecient de puternica, dar va venii o zi in care voi fi in stare sa te scot din mine pentru totdeauna. Inca astept sa vina ziua aceea pentru ca ce simt pentru tine acum ma face sa ma pierd, sa ma ratacesc in gandurile proprii. Acum inca mai sper, inca ma mai sufoca lipsa ta, inca te mai simt inauntrul meu cum bati neincetat, dar va venii si ziua in care ai sa pierzi atata iubire, atata atentie, atata afectiune, atata rabdare pentru ca sunt sigura ca nu ai mai avut pe nimeni alaturi de tine cum mai avut pe mine, si nici nu a fost nimeni la dispozitia ta cat am fost eu. Dar ai sa vezi cat ai putut sa pierzi in momentele cand vei vrea sa vorbim si nu vei avea cu cine, in momentele in care voi trece pe langa tine si voi pretinde ca nu te-am cunoscut niciodata, in momentele in care vei gusta din dispretul meu.

Ai uitat sa ma inveti cum sa fiu tare daca pleci.

Suntem total diferiti! Mi-e imi pasa tie deloc.

Ma doare sa vad cat de repede ai uitat de mine dar in acelasi timp ma bucur ca am luat decizia de a ne desparti; daca m-ai putut inlocui intr-un timp atat de scurt inseamna ca nu ai meritat niciodata dragostea mea.

Sper ca ea sa reuseasca ce nu am reusit eu, sa te faca fericit!

Se pare ca a fost ultima cearta, imi pare rau ca trebuie sa fac asta si ma doare, sa te las in pace , chiar de nu-mi doresc asta. El o sa te faca fericita sper, mai bine decat am facut-o eu , si sper sa te iubeasca macar jumatate din cat te iubesc eu. Iti multumesc mult pentru tot!

Cel mai dureros sentiment nu este atunci cand esti parasit, atunci cand esti inselat sau atunci cand esti mintit. Cred ca cel mai dureros sentiment este atunci cand nu stii ce se intampla, nu-ti dai seama daca este sau nu vina ta si nu mai are cine sa-ti ofere nici macar un raspuns.

Vreau sa lupt pentru tine si as vrea ca si tu sa lupti pentru mine. Sunt niste intrebari la care nu am raspuns si nu pot sa inteleg unde am gresit. Nu pricep unde am calcat stramb si ce se intampla de fapt. Incerc sa te pricep sa dezleg fiecare particica a mintii tale desi imi este cumplit de dificil. Ieri eram bine, eram ca o ploaie de primavara, iar azi s-a intamplat o tornada.

Deja ti-ai pus zambetul acela parsiv pe fata, multumit ca ti-am cazut in plasa. Dar hai sa-ti zic ceva : tot ce am avut eu de pierdut in acest “joc” de-al tau a fost timpul, pe care l-am irosit. Tu insa ai pierdut pe cineva care te iubea nespus de mult si care ar fi facut orice doar ca sa te vada fericit. Asa ca dragul meu, ia spune, cine a pierdut pana la urma jocul asta?

O sa imi lipsesti… Or sa-mi lipseasca serile alea in care stateam pe scara si nu ma lasai sa plec acasa, or sa-mi lipseasca sarutarile tale, imbratisarile tale, parfumul tau, glumele tale, o sa imi lipsesti TU. Stiu , am gresit si imi pare nespus de rau, dar scuzele nu-si mai au rostul. Te-am pierdut. Nu pot explica golul imens care il am in inima … Daca vezi asta, te iubesc..

Nu ai idee cat de tare ma doare sa vad ca tie nu iti pasa…pe cand eu as face orice pentru tine.

Uneori stau si ma gandesc, de ce viata mea e asa? Am meritat, tot ce mi-ai facut? Tu, poate nu iti mai aduci aminte, dar eu nu voi uita nici un moment petrecut alaturi de tine, a fost frumos, cand spun “a fost” o spun cu lacrimi in ochi, pentru ca putea sa continue, sau daca se termina, putea sa se termine altfel nu in felul in care ai facut-o tu. Toti spun “treci peste, viata merge inainte si fara el, mai sunt baieti”, da, viata merge inainte, dar daca mergea cu el? El era fericirea mea, singurul motiv pentru care zambeam, pentru care ma luptam in lumea asta rea. Dar orice inceput are un sfarsit. Sper ca intr-o zi vei simiti si tu, ce simt eu acum. Nu, nu te gandi ca iti vreau raul, iti doresc tot binele din lume, dar vreau sa iti dai seama, cum e sa fii tradat. Poate va fii tarziu, eu voi fi fericita cu altcineva, dar niciodata nu e prea tarziu ca sa inveti o lectie.

As vrea ca tu sa nu te poti obisnui niciodata cu alte saruturi, alte maini, alte lacrimi, alte dureri…

Ma simt neputincioasa. Sunt un om care a ajuns la capatul puterilor, un om care a pierdut prea multe lupte din acest razboi. A pierdut oameni dragi, a pierdut prieteni si s-a retras in intuneric. Un om pentru care un zambet nu e de-ajuns, pentru ca stie ca va urma o lacrima amara. Un om care-a uitat ce e iubirea, un om care a uitat ce e fericirea adevarata. Un om care tace si plange, un om care zbiara de amaraciune si urla de dor. Un om care se zbate in stransoarea invizibila ce-l leaga de lume. Un om care a renuntat sa mai spere, sa mai simta. Un om prea gol pentru lumea asta, un om care si-a pierdut orice urma de umanitate…

Cred ca.. sunt moarta. M-ai ucis. Langa toate sentimentele si toate amintirile, pluteste un gol nimicit, acela sunt eu. Sunt imbatata cu ideea ca te vei intoarce, dar ceea ce ma tine departe de propria distrugere este realitatea. E bine ca m-ai invatat. Datorita tie nu mai sunt o visatoare, si totusi… nu stiu cat de bine imi este sa simt adevarul pe propria piele, pentru ca sunt facuta dintr-o minciuna.